Stimați colegi, la data de 22.07.2013, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a publicat pe site-ul www.mdrap.ro Proiect de HG pentru reorganizarea M.D.R.A.P., precum si pentru modificarea HG nr. 1/2013 privind organizarea si functionarea M.D.R.A.P.
Mai jos puteți citi reacția APUR la această propunere, reacție trimisă prin email și fax către MDRAP în această dimineață.
Către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Ref. la proiectul de reorganizare a MDRAP, publicat pe pagina de Internet a ministerului
D-lui Liviu – Nicolae DRAGNEA
Viceprim – Ministru
Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Stimate Domnule Viceprim – Ministru,
Asociaţia Profesională a Urbaniştilor din România a luat notă cu îngrijorare de proiectul de HG pentru reorganizarea MDRAP, precum şi pentru modificarea HG nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea MDRAP.
Înţelegând pe deplin argumentele privitoare la reducerea numărului de posturi şi a cheltuielilor, expuse în nota de fundamentare prezentată pe pagina de Internet a ministerului, ne exprimăm totuşi nedumerirea în privinţa noii organigrame propuse, nedumerire determinată de absenţa unei direcţii de profil, care prin denumire să facă referire la domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului.
Fără îndoială, că atribuţiile MDRAP privind realizarea politicii guvernamentale în domenii de activitate precum coeziunea şi dezvoltarea teritorială, amenajarea teritoriului, urbanismul şi arhitectura, locuirea, locuinţele şi clădirile de locuit vor fi preluate de unele dintre direcţiile propuse în cadrul Direcţiei Generale Dezvoltare Regională şi Infrastructură. Nu putem desigur, decât să presupunem acest lucru,
informaţia oferită pe pagina de Internet a ministerului fiind insuficient detaliată.
Cu toate acestea, apreciem că importanţa domeniului planificării spaţiale
trebuie exprimată ca atare şi prin menţionarea acestuia la nivel de titulatură a unor direcţii sau chiar a unei direcţii generale. Pentru a susţine această afirmaţie pot fi aduse în discuţie următoarele principale argumente:
i. la nivelul Uniunii Europene, coeziunea teritorială reprezintă una dintre cele trei componente ale politicii de coeziune, aceasta reprezentând la rândul ei unul dintre cei trei piloni ai construcţiei europene; conform celor afirmate de „părinţii” acestui concept, coeziunea teritorială nu este altceva decât o altă expresie a politicilor de dezvoltare spaţială / teritorială;
ii. la nivel european, Consiliul Europei relevă de peste 4 decenii, prin acţiuni, documente şi rezoluţii, rolul şi importanţa amenajării teritoriului şi
urbanismului;
iii. o serie întreagă de documente şi rapoarte elaborate de organisme
europene şi internaţionale relevă importanţa deosebită a proceselor de
planificare spaţială, a dezvoltării urbane şi a domeniului locuirii; pot fi
amintite, dintre cele mai recente documente: Carta de la Leipzig,
Declaraţia de la Toledo, Agenda Teritorială;
iv. la nivelul Uniunii Europene precum şi în multe state membre coeziunea
teritorială şi dezvoltarea regională sunt domenii asociate şi integrate, iar
urbanismul, planificarea spaţială sau locuirea sunt prezente în denumirea
unor ministere sau agenţii naţionale sau federale;
v. în prezent România se află în plin proces de a-şi defini o strategie naţională de dezvoltare teritorială, alături de cea privitoare la dezvoltarea regională; în acelaşi timp se află în proces de revizuire a instrumentelor de planificare spaţială şi de elaborare de acte normative subsecvente ca urmare a modificărilor legislative şi evoluţiilor din ultimul deceniu;
vi. nivelul încă foarte scăzut al dezvoltării urbane din România îndrituieşte la acordarea unei atenţii deosebite, prioritare chiar la nivel naţional, care să fie sprijinită prin politici şi structuri instituţionale adecvate; rolul oraşelor şi importanţa politicilor naţionale de urbanism sunt relevate într-un recent raport al UE, „Cities of tomorrow – challenges, visions, ways forward”.
vii. în general România nu se află în situaţia altor state, mult mai avansate, în care a fost atins un nivel şi o capacitate ridicate de gestionare a teritoriului și localităţilor, ci dimpotrivă, într-o situaţie în care este nevoie de sprijin şi susţinere în acest sens, de la nivel central;
viii.România se află într-un proces complex de reformă administrativă şi
descentralizare, în scopul unei dezvoltări echilibrate şi durabile; în acest
proces, planificarea spaţială are de oferit un rol extrem de important.
Având în vedere cele de mai sus, apreciem că domeniul planificării spaţiale, sau altfel spus al amenajării teritoriului şi urbanismului, are o importanţă deosebită, egală cu cel al dezvoltării regionale şi că acest lucru trebuie exprimat ca atare şi prin modul de organizare a ministerului. Dezvoltarea regională este în fond rezultatul implementării unei politici distincte şi coerente de planificare teritorială. Apreciem că o „Direcţie Generală de Dezvoltare Regională şi Planificare Spaţială” ar exprima mai bine rolul şi atribuţiile ministerului decât asocierea dezvoltării regionale
cu infrastructura, aceasta din urmă reprezentând un domeniu specific altor ministere.
Desigur sunt şi alte numeroase argumente care pot fi adăugate celor mai susamintite.
Ne exprimăm în acest sens totala disponibilitate pentru dialog şi solicităm o întâlnire în scopul clarificării unora dintre aspectele semnalate sau pentru eventuala susţinere a unor propuneri, alături de alte organizaţii profesionale interesate.
Cu aleasă consideraţie
Preşedinte
Arh. Gabriel Pascariu