Forum

Expoziție la Muzeul de Artă Constanța

Mamaia. Peisajul de ieri și provocările actuale

În perioada 10 -19 februarie 2024, Muzeul de Artă Constanța, din b.dul Tomis nr. 82-84, găzduiește evenimentul „Mamaia: Peisajul de ieri și provocări actuale”.

Evenimentul este organizat de către APUR – Sucursala Constanța, în parteneriat cu OAR – Filiala Dobrogea, Universitatea Ovidius din Constanța (UOC) – Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole și Muzeul de Artă Constanța.

În toată perioada se vor putea viziona:

  • Expoziția „Mamaia antebelică, Mamaia interbelică – autor arh. Radu CORNESCU
  • Proiectul câștigător al premiului I la concursul internațional „MAMAIA SEASIDE” –autor principal Studio 82 S.R.L. și Vlad Sebastian Rusu Birou Individual de Arhitectură.

    În cadrul vernisajului, care va avea loc în ziua de miercuri 14 februarie, începând cu ora 16.00, vor conferenția arh. Ionică Bucur și arh. Radu Cornescu, cu privire la abordarea peisagistică a dezvoltării urbane în zona costieră a României, în general, și în Mamaia, în particular.

    Definit în Convenția europeană, adoptată la Florența, la data de 20 octombrie 2000, drept acea porțiune de spațiu geografic (terestru, acvatic, maritim) ale cărui caracteristici (obiective și subiective) sunt influențate atât de percepția umană, cât și de impactul factorilor naturali și antropici, peisajul reprezintă imaginea generală (subiectivă) rezultată ca urmare a percepției umane asupra interacțiunii dintre componentele naturale și culturale ale unui teritoriu.

    Peisajul din zona costieră constituie o resursă esențială a teritoriului pentru activități economice specifice și pentru atractivitatea locuitorilor și a vizitatorilor. Atât peisajul obiectiv, cât și peisajul subiectiv (perceput) al zonei costiere, se află într-o continuă dinamică și transformare.

    Întregul eveniment are loc în contextul procesului de actualizare a unor instrumente de planificare spațială pentru Constanța și Mamaia.

Arh. Ionică Bucur, Președinte Sucursala APUR Constanța (constanta@apur.ro)
Lect. univ. dr. geogr. Mirela Paraschiv, Universitatea Ovidius din Constanța,
Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole, membru al CD APUR

Anunț câștigător – Premiul de Excelență ”Mihai Alexandru” ediția a VIII-a 2023

Ediția a VIII-a a Premiului de excelență ”Mihai Alexandru” pentru tineri cercetători în urbanism, s-a desfășurat în intervalul septembrie-octombrie 2023, a avut 4 candidați iar câștigătorul a fost anunțat pe 7 noiembrie, în cadrul evenimentului Research Networking Day (RND) 2023 organizat de Departamentul pentru managementul cercetării, din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, sărbătorind astfel și Ziua Mondială a Urbanismului.

Juriul ediției a VIII-a fost alcătuit din:

  • prof. dr. arh. Angelica Stan (Președintele juriului), Director CSUD, UAUIM
  • urb. Liviu Băileșteanu, Director la Direcția Politici și Strategii – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
  • lect. dr. geogr. Simona Grădinaru, Lector în cadrul Swiss Federal Institute of Technology ETH Zurich și Secretar General al IALE- Europe – reprezentanta Europeană a Asociației Internaționale de Ecologie a Peisajului.
  • Secretar: lect.dr.urb. Ana Opriș 

Candidații ediției a VIII-a au fost:

  • urb. Diana Ioana Ristea 
  • urb. George Gabriel Marin 
  • urb. Atena Ioana Gârjoabă 
  • urb. Radu Gabriel Pătrașcu

Câștigătorul ediției a VIII-a a Premiului de Excelență ”Mihai Alexandru” pentru Tineri Cercetători în Urbanism a fost dr.urb. Atena Ioana Gârjoabă.

Atena Ioana Gârjoabă a absolvit în anul 2017 programul de licență al Facultății de Urbanism – Specializarea „Amenajarea și Planificarea Peisajului”, iar în anul 2019 Masterul „Peisaj și Teritoriu” la aceeași facultate fiind  totodată admisă la programul de studii doctorale al Școlii Doctorale de Urbanism.

Teza de Doctorat intitulată „Planificarea țesutului adiacent zonelor cvasi-naturale protejate în intravilanul orașelor din România”, sub îndrumarea doamnei prof. dr. arh., habil urb. Cerasella Crăciun a fost susținută în octombrie 2023, obținând calificativul „Excelent”.

Pe perioada studiilor doctorale, Atena Gârjoabă a publicat o serie de articole științifice -dintre care două au fost publicate într-o revistă de specialitate cotată ISI – și un capitol în cartea ”Heritage, Landscape and Restoration of Historical Gardens”, editor M. Boștenaru, Editura Cuvillier Verlag Göttingen, Göttingen, Germania.

Experiența Atenei Gârjoabă cuprinde și activități didactice în cadrul atelierului de urbanism al Masterului „Peisaj și Teritoriu” al Facultății de Urbanism, întocmirea de documentații de urbanism, studii de peisaj și studii de circulație în cadrul birourilor de proiectare la care a fost angajată în funcția de urbanist.

În anul 2021, Atena Gârjoabă  a obținut dreptul de semnătură R.U.R. pentru documentații de tip P.U.Z. și P.U.D., iar în anul 2023 pentru părți din documentații de amenajare a teritoriului și urbanism, referitoare la căile de circulații și transporturi.

Ziua Mondială a Urbanismului: Provocări actuale privind Zona Costieră a României

Ziua Mondială a Urbanismului: Provocări actuale privind Zona Costieră a României

Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR) – Sucursala Constanța, în parteneriat cu Universitatea Ovidius din Constanța (UOC), Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole, organizează, miercuri, 8 noiembrie, orele 09:30-15:00, în Campus, Corp B, et. 1, sala A1, evenimentul Ziua Mondială a Urbanismului: Provocări actuale privind Zona Costieră a României”.

În contextul elaborării strategiei și a planului de management integrat al zonei costiere a României, se vor prezenta și discuta proiecte curente aflate în atenția comunității profesionale, academice și a administrațiilor publice locale.

Între preocupările actuale ale specialiștilor din domeniul interdisciplinar al planificării spațiale în zona costieră, vor fi prezentate și proiectele de amenajare a plajei Mamaia, premiate la Concursul internațional Litoral Mamaia, Constanța, organizat de Ordinul Arhitecților din România și Administrația Națională Apele Române. Proiectele vor fi prezentate și în cadrul unei expoziții ce va putea fi vizitată atât în timpul evenimentului, cât și ulterior, până la finalul anului, în Campus UOC, Corp B, parter.

De asemenea, în cadrul evenimentului, vor fi prezentate proiecte UOC finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având obiectivul de a susține dezvoltarea regională durabilă prin regenerarea mărilor și apelor și reziliența la schimbări climatice.

Manifestarea include și discuții și dezbateri privind contribuția activității de planificare spațială la realizarea acțiunilor și a obiectivelor strategiei și a planului de management integrat al zonei costiere, dar și cu privire la contribuția parteneriatului dintre instituțiile de învățământ, institutele de cercetare, autoritățile publice și operatorii economici, în cadrul mai larg al procesului de dezvoltare durabilă la nivel regional.

La evenimentul public sunt așteptați să participe specialiști din domeniul arhitecturii, urbanismului și amenajării teritoriului, reprezentanți ai administrațiilor publice de la nivel județean și local din zona costieră a României, ONG-uri, cercetători și profesori, precum și studenți interesați de problematica planificării spațiale și a dezvoltării durabile.

Programul evenimentului

Formular de înscriere la eveniment

Arh. Ionică Bucur, Președinte Sucursala APUR Constanța (constanta@apur.ro)
Lect. univ. dr. geogr. Mirela Paraschiv, Universitatea Ovidius din Constanța, Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole

Școală de Vară în domeniul dezvoltării urbane durabile organizată de Sucursala APUR la Universitatea Ovidius din Constanța

Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR) – Sucursala Constanța a fost partener al Universității Ovidius din Constanța (UOC) – Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole (FSNSA) în derularea celei de-a X-a ediții a Școlii de Vară CCMESI „Aspecte de Ecologie Urbană: Rolul infrastructurilor verzi în abordarea provocărilor urbane”, organizată în perioada 17-23 iulie 2023, în parteneriat cu Universitatea din București – Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact (CCMESI), drept coordonator, Society for Urban Ecology (SURE) – South-East Europe Chapter și Asociația Profesională a Geografilor din România (APGR).

Școala de Vară CCMESI reprezintă un program educațional extracurricular care le-a propus studenților și masteranzilor de la universitățile din România o săptămână de activități non-formale dedicate dobândirii unor competențe profesionale în domeniul dezvoltării durabile și ecologiei urbane. În cadrul cursurilor au fost abordate o serie de aspecte importante pentru formarea specialiștilor din domeniile Geografie și Știința Mediului cu posibilă activitate în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului: organizarea cercetării mediului; colectarea datelor de mediu din teren; prelucrarea datelor de mediu prin metode statistice și tehnici GIS; metode de conservare a biodiversității în mediile urbane; metode participative de planificare teritorială și dezvoltare durabilă a mediului urban.

Programul Școlii de Vară a inclus un pachet de activități teoretice și practice interdisciplinare (din domeniile geografie, știința mediului, biologie, urbanism și amenajarea teritoriului), susținute de către cadre universitare și experți ai instituțiilor partenere, ce s-au desfășurat atât în laborator, în cadrul campusurilor universitare București și Constanța, cât și pe teren, pentru analiza a trei zone de studiu: Parcul Tineretului (București), Parcul Natural Văcărești (București) și Lacul Tăbăcăriei (sit Natura 2000).

La Școala de Vară au participat studenți și masteranzi din domeniile Geografie și Știința Mediului de la: Universitatea Ovidius din Constanța, Universitatea din București, Universitatea Al. I. Cuza din Iași și Universitatea Ecologică din București.

La finalul activităților de învățare, participanții au prezentat rezultatele propriilor analize realizate în cadrul Școlii de Vară cu privire la evaluarea Parcului Tăbăcăriei din perspectiva rolului acestuia în abordarea unor provocări urbane majore de dezvoltare durabilă a Municipiului Constanța: conservarea biodiversității urbane în cadrul complexului lacustru Siutghiol-Tăbăcăriei ca arie protejată de interes european; adaptarea zonei costiere la schimbările climatice; îmbunătățirea calității vieții urbane; și creșterea atractivității turistice a orașului.

Detalii suplimentare despre Școala de Vară CCMESI sunt disponibile pe pagina web a evenimentului: https://eism.weebly.com/scoala-de-vara.html.

In memoriam: Dna prof. dr. arh. Angela FILIPEANU

Cu profundă tristețe anunțăm trecerea în neființă a celei care a fost doamna prof. dr arh. Angela FILIPEANU (N. 10.08.1933 – D. 13.07.2023), Membru de Onoare al asociației noastre, reprezentant marcant pentru urbanismul românesc din ultimii 50 de ani, cu o remarcabilă activitate didactică și profesională în domeniu, în cadrul Catedrei de Urbanism a Școlii de arhitectură de la „Ion Mincu” și mai ales în cadrul Facultății de Urbanism, o dată cu înființarea acesteia în 1997.

Profesoarei Angela Filipeanu i se datorează dezvoltarea specializării „peisagistică” și implicit a unui program de licență și a unuia de masterat, dedicate acestei specializări de o mare importanță pentru proiectarea și planificarea dezvoltării urbane și teritoriale durabile. În urma sa, rămân numeroase generații de profesioniști devotați acestei ramuri relativ tinere, în România, la a cărei formare a avut o contribuție covârșitoare.

Pentru cei ce vor să își ia un ultim rămas bun de la Dna. Profesoară, marți 18 iulie 2023 la ora 12:30 va avea loc slujba si ulterior înmormântarea la Cimitirul Herăstrău, Str. Moeciu, Nr. 2.

Un PEISAJ al unei VIEȚI, în DRUMUL către o altă LUME …

E greu să îți găsești cuvintele în astfel de momente, iar atunci când te afli în fața unei pagini goale pentru a aduce un omagiu simplu unui Om cu „O” mare, care s-a hotărât să plece către o altă Lume, e și mai greu…

Și nici nu e timp și parcă nici loc destul, ai regrete că nu ai reușit să o suni săptămâna trecută așa cum ai simțit, că nu ai reușit să o vizitezi și să o vezi mai des în ultimul timp. Nu ai destule cuvinte sau sunt prea puține și parcă mult prea lipsite de semnificație pentru a spune totul despre un PROFESOR ADEVĂRAT, care a fost autorul a numeroase cursuri și proiecte, fondator APUR, RUR, al Secției Peisagistică din „Ion Mincu”, o persoană directă, corectă, intransigentă și cu o capacitate absolut strălucită de înțelegere și de corelare rapidă a ideilor, care prin limbajul cu umor critic te putea face să îți atingi și chiar să îți depășești limitele pe care nici nu ți le bănuiai inițial.

Ca Șef de catedră, Șef de proiecte de specialitate, îndrumătoare de doctorat și ca profesor universitar al cărei asistentă eram, am simțit întotdeauna ce înseamnă profesionalismul, etica, metoda didactică și chiar emoția de dinaintea unui curs (despre care nu știau prea mulți), dar și grija sau sfaturile coerente atunci când mi-a propus să preiau coordonarea Secției de Peisagistică și cursurile pe care a avut încrederea să mi le ofere cu generozitate sau atunci când am fost încurajată să construiesc noi cursuri.

Cu doar câteva luni în urmă, am stat de vorbă despre „Mersul Lumii” și al „Școlii” despre studenții de azi și despre cei de ieri, despre provocările perioadei în care trăim și mi-a mărturisit la un moment dat, cu umorul care o caracteriza, că a considerat mereu că semănam, pentru că muncesc la fel de mult ca ea și nu întotdeauna cu aprecierea celor din jur, dar să merg mai departe pe CALE, chiar dacă uneori risc să rămân singură pe DRUM.

Poate că era vorba doar de singurătate, poate de regrete, poate că studenții și lumea de azi deveniseră greu de înțeles pentru un dascăl din altă generație sau poate doar se pregătea de Marea Plecare în Grădina Arhetipală a Lumii Cosmice, acolo unde va putea face „Peisagistică” în continuare, cu volume de copaci celești și spații de flori de lumină, alături de Îngerii și Arhanghelii de ziua cărora se sărbătoarea în fiecare an.

Cu Respect și Recunoștință,

Drum Lin către PEISAJUL Cerului și GRĂDINA Absolută, Dna Profesor !

Ne vom întâlni cândva,

Cerasella CRĂCIUN

Amendamente APUR – Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor

În cursul zilei de azi, APUR a transmis – către biroul permanent și către comisia de resort a Senatului – propunerile de amendamente la proiectul de Lege 195/2023 CATUC (Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor), aflat în lucru la Comisia pentru administraţie publică a Senatului.

Atașăm la acest link textul aflat în lucru la comisiile permanente ale Senatului.

Atașăm la acest link propunerile de amendamente trimise de către APUR.

Conferința națională de dreptul urbanismului și amenajarea teritoriului – ediția a III-a

Facultatea de Drept, Universitatea din București, în colaborare cu Editura Universul Juridic, organizează  joi, 11 mai 2023, și în prima parte a zilei de vineri, 12 mai 2023, în Sala „Constantin Stoicescu”, Facultatea de Drept, Universitatea din București, Conferința națională de dreptul urbanismului și amenajarea teritoriului – ediția a III-a.

Coerența și claritatea normelor juridice și ale instrumentelor operaționale specifice urbanismului și amenajării teritoriului au un impact direct asupra calității vieții, a conservării valorii proprietăților imobiliare și a sănătății populației. Sunt afectate, deopotrivă, dinamica economică și investițiile financiare pe termen scurt, mediu sau lung, la nivel local sau central.

Conferința își propune să continue discuțiile cu privire la aspecte de actualitate din domeniul urbanismului și al amenajării teritoriului, aflate adeseori la intersecția dintre interesul public și cel particular. 

Perspectiva interdisciplinară va fi reprezentată de intervențiile specialiștilor din diferite domenii, precum juriști (judecători, avocați), profesori universitari, funcționari publici, arhitecți, urbaniști, ingineri, geografi etc., demonstrând complexitatea dezbaterilor ce pot genera uneori dispute între reprezentanți ai sectorului public, cu atribuții în domeniu, și reprezentanți ai sectorului privat. 

Parteneri instituționali:

Pentru mai multe detalii și înscriere, vă rugăm să accesați următorul link: Conferința națională de dreptul urbanismului și amenajarea teritoriului

Peter Derer. In memoriam

Cu profundă tristețe, Asociația Profesională a Urbaniștilor din România anunță trecerea în neființă a distinsului nostru coleg, membru de onoare al asociației, Prof. Dr. Arh. Peter Derer, care a părăsit această lume la data de 18.04.2023.

Cu o carieră impresionantă în domeniul arhitecturii și urbanismului, dedicat vieții academice și cercetării, Domnul Peter Derer a adus o contribuție semnificativă în mediul profesional și a lăsat un impact profund asupra studenților și colegilor săi.

Asociația Profesională a Urbaniștilor din România transmite sincere condoleanțe familiei în aceste momente dificile.

https://www.uniuneaarhitectilor.ro/in-memoriam-peter-derer?fbclid=IwAR137oseMgOGkod7o6xA9iByQe8Qk1wPYs8Kx4oK3y-9CWbdrOkWUvHt7X4

Respect

Acesta este primul cuvânt ce îmi vine în minte când scriu despre domnul profesor Derer.

Un perfect respect, în dublu sens : de la noi, studenții (și apoi colaboratorii) săi dar și de la domnia sa către noi (și de altfel către toți colaboratorii săi). Un fel de “corectitudine a relației” pe care am întâlnit-o rar în decursul vieții. Domnul profesor Derer ni se adresa tuturor cu “dumneavoastră”, cu o deferență care stimula la rându-i atenție în dialog.

L-am avut între profesorii de la urbanism care m-au format ca arhitect, am colaborat cu dumnealui la atelier, ca tânăr cadru didactic, am conlucrat în perioada în care a fost secretar de stat în ministerul care (încă) se mai ocupa de amenajarea teritoriului, apoi, împreună cu prietenul meu Gabriel Pascariu l-am avut coleg de birou (și acum, termenul de coleg clar mai curând un privilegiu al nostru, decât un ceva ce ar sugera poziții similare).

În toate aceste decenii, nu a existat niciodată vreun moment în care domnul profesor Derer sa nu fie deschis pentru sfaturi, pentru lămurirea vreunei nedumeriri, pentru găsirea echilibrului sau a clarității necesare în vreo discuție profesională sau didactică. O deschidere poate parcimonioasă, dar în laconismul conversațiilor prevalau mereu argumentele serioase, un fel de bucurie a căutării soluțiilor optime – o bucurie bine “temperata”, abia simțindu-se dincolo de seriozitatea care nu îl părăsea niciodată.

Scria în același mod serios, argumentat și respectuos: cele doua volume despre capitalele Scandinaviei m-au făcut nu doar să mă formez mai bine ca urbanist, dar au fost și călăuze atunci când după ani, am vizitat țările nordice; pe de altă parte, răspunsurile relativ-lapidare dar tranșante, la o masa rotundă de la „Urbanismul” la care a participat prin corespondență, au ilustrat clar modul în care el însuși a receptat 20 de ani de urbanism si amenajarea teritoriului, post 1990.

Am admirat, împreună cu Gabi, cum și către sfârșitul carierei didactice dovedea aceeași recunoscută seriozitate profesională: venea înainte de curs în birou și își revedea notele pentru cursul respectiv, era întotdeauna punctual, cu ținuta ireproșabilă și cu un fel de “modestie stăpânită”, caracteristica dascălilor înțelepți; în pauză revedea notele sau discuta câteodată cu noi ce a constatat la curs – mereu deferent, nesentențios și deschis către lămuriri.

Nu îmi aduc aminte de efuziuni sentimentale, dar rar, când dădeai mâna cu domnia sa și era într-o dispoziție optimistă (sau poate mulțumit de discuția pe care tocmai o avusese cu noi), simțeai acel respect poate puțin mai “cald” și un fel de confirmare sau încredere pe care ți-o transmitea.

Hanna a fost mereu, în ultimii ani, un bun mesager al gândurilor și urărilor mele pentru dumnealui, înțelegătoare și atât de atașată de tatăl ei – îi rămân atât de recunoscător.

Respect este, explicabil, cuvântul greu și potrivit, deloc formal, și în aceste zile triste de despărțire de Domnul Profesor Peter Derer.

Liviu Ianăși

Ce veste năprasnică!

… și cât de adânc m-a lovit.

așa că nu mai respiram același aer, deși nu l-am mai revăzut de când am terminat facultatea acum mulți-mulți ani.

dl profesor Derer este urbanistul din mine! nu doar pentru că mi-a fost îndrumător de diplomă, dar pentru tot, absolut tot și totul în studenția mea.

temelia, consistența, claritatea, ceea ce te ține pe drumul tău și face totul să pară așa …. ușor, firesc. și ce blândețe și bunătate. cred că a fost primul meu suport necondiționat. nici nu am știut că există așa ceva până la el.

de la el iubesc eu urbanismul!

ce om fantastic și ce profesor minunat!

nu reușesc sa găsesc sens și cuvinte.

e așa, ca și cum mi se învârte nordul combinat cu atât de multa recunoștință și admirație profunda că am avut un mic moment în care drumurile s-au intersectat. un moment atât de decisiv.

“numele tău, numele meu scris aici, trebuie să fie de dimensiuni normale, doar un cartuș. nu facem fală cu numele. conținutul și calitatea proiectului e semnătura. nu numele.”

eram atât de mândră și umilă că m-a ales să îmi fie îndrumător. eram întra-adevăr încrezută, cu nasul pe sus, doar pentru asta. m-a ghicit din prima. cea mai mare frică a mea era să îl dezamăgesc, să dezlipesc cumva calitatea proiectului meu de numele lui. a mers la fix. am tras de mii de ori mai cu râvnă, numai să țin mândria numelui lui pe planșele proiectului meu.

a fost un proiect bun. datorită lui.

am fost o studentă bună. datorită lui.

sunt o urbanistă îndrăgostită de urbanism. datorită lui!

cu mare tristețe,

dar cu atâta recunoștință.

lumea mea e mult mai puțină de acuma!

Andreea Udrea

Profesorul D.

Profesorul Derer este pentru mine modelul de urbanitate. O definiție extinsă a termenului ne spune că este vorba despre bună-cuviință, decență, politețe, respect, curtoazie. Termenul trimite și la urbanism. Cu alte cuvinte, Profesorul Derer a fost un model de comportament urban. Această calitate a sa a fost expresia unei atitudini consecvent asumate în comunitate în general, și în mediul academic în particular, care a impus mereu în jurul său reacții în oglindă, educând și formând alte caractere prin forța exemplului personal. Urbanitatea sa s-a manifestat cu o forță și mai mare în gândirea și în reflecțiile sale referitoare la modul în care arhitectura și urbanismul determină evoluția și transformarea societății. Exprimate verbal, în conversații sau ex-cathedra, acestea au rămas în memoria unora dintre noi, și foarte multe sunt consemnate în textele pe care le-a publicat în reviste de specialitate (precum Revista Monumentelor Istorice, Jurnalul Științific al ICOMOS, Urbanismul-serie nouă) sau de mai largă circulație, cu caracter cultural sau de opinie (Observator Cultural, „22”, Dilema Veche, România Literară, etc.). Merită amintite în aceste momente de aducere aminte câteva dintre opiniile sale, exprimate în ultimele decenii, cu privire la o serie de momente și acțiuni definitorii pentru urbanismul din așa numita epocă a tranziției. De exemplu, într-un articol publicat în revista „22”, Profesorul Derer face o analiză profundă, aproape un rechizitoriu al eșecului utilizării rezultatelor notabile ale concursului „București 2000”. Una dintre concluzii relevă un posibil trist adevăr: „Concursul Bucureşti 2000 ar fi putut atenua, măcar vizual, diverse efecte ale aroganței comuniste. Renunțarea la el poate avea legătură cu intențiile urmașilor de a prezerva aidoma ansamblul.” Un alt caz, abordat în articole care s-au succedat în timp, publicate tot în revista „22”, este cel al Palatului Știrbei, aflat de vreo 15 ani sub asaltul așa-zișilor dezvoltatori. Analizele prezentate sunt bine documentate și afirmațiile concludente: Ceea ce fac azi destui „dezvoltatori“, arhitecți și edili continuă degradarea statutului de elită pe care trebuie să-l dețină zona centrală a oricărei capitale care se respectă. Scandalul legat de Complexul Palatului Știrbei reprezintă un caz „apoteotic“: raderea unor componente firești ale ansamblului princiar și „edificarea“ pe locul lor, în chiar coasta monumentului istoric, a unui „monument“ al pragmatismului cămătăresc! Într-un alt articol, publicat în Observator Cultural, în 2009, Profesorul abordează cazul incendiului de la Millenium Business Center, turnul de peste 70 metri ridicat în coasta Bisericii Armenești, avertizând – nu pentru prima oară – asupra politicii dezastroase a Bucureștiului în privința amplasării „zgârie-norilor”, afirmând în mod deschis complicitatea dintre investitori, primari, proiectanți, și inspectori: „la Bucureşti pare că extinderea „zgârie-norilor“ mimează reinventarea roții, finalitatea lor esențială constând în maximizarea profitului în dauna efectelor colaterale (asupra populației sau fondului construit).” Sunt doar trei exemple dintr-o lungă suită de teme abordate printre care se numără: minele de la Roșia Montană, patrimoniul brâncușian, retrocedarea Casei Monteoru, tentativa de amplasare a Catedralei Neamului în Parcul Carol și multe altele. A dezvăluit cu precizie erorile comise în legătură cu multe valori de patrimoniu, oferind de fiecare dată contraexemple și alternative bine documentate și argumentate. Din păcate, vocea sa – chiar dacă nu singulară – nu s-a făcut auzită suficient de puternic în mediul profesional pentru a genera o atitudine adecvată la nivel de bresle. Textele sale trebuie însă cunoscute în continuare, și mesajul lor amplificat permanent astfel încât să reverbereze ca o undă de șoc. Închei, amintind de insistența cu care prin 2007-2008, în calitate de președinte al Uniunii Arhitecților a acționat pentru crearea unui „Observator urban”, ca un instrument de monitorizare a vieții urbane și a dezvoltării orașelor, afirmând că „m-am implicat în lansarea la apă a acestei bărcuțe, care sper să ajungă crucișător”.

Mă bucur că în anumite momente am avut privilegiul de a-i fi alături în diverse ipostaze, pentru momentele petrecute în biroul mustind de istorie urbanistică, de la etajul II al corpului vechi al Școlii de Arhitectură,  așa cum frumos menționa mai înainte prietenul meu Liviu.

Gabriel Pascariu

Punct de vedere APUR – modificarea și completarea Regulamentului de recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară

Referitor la: Proiectul de Ordin pentru modificarea și completarea Regulamentului de recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 600/2023

Asociația Profesională a Urbaniștilor din România apreciază demersul ANCPI de modificare și completare a Regulamentului de recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară. Considerăm că acest demers reprezintă o oportunitate de a cuprinde în Regulament prevederi existente în Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, respectiv:

1. Notarea în cartea funciară a reglementărilor urbanistice ale unui imobil:

Art. 29 (21) În scopul asigurării opozabilității față de terți a regulilor de urbanism, după aprobarea prin hotărârea consiliului local a PUG și PUZ, primăriile sunt obligate să transmită hotărârea însoțită de documentație, în vederea notării în cartea funciară a faptului că imobilul face obiectul respectivelor reglementări urbanistice

Art. 47 (2) După aprobarea prin hotărârea consiliului local a PUG și PUZ, primăriile sunt obligate să transmită hotărârea însoțită de documentația de aprobare a PUG și PUZ către oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, în vederea actualizării din oficiu a destinației imobilelor înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

Astfel, pe lângă statutul terenului (intravilan sau extravilan) și categoria de folosință a acestuia, notarea în cartea funciară a reglementării urbanistice la care este supus imobilul (subzonă funcțională sau unitate teritorială de referință conform Regulamentului Local de Urbanism aferent PUG sau PUZ) ar facilita o mai bună corespondență între informațiile din extrasele de carte funciară ale imobilelor și regimul tehnic și economic al acestora menționat în certificatele de urbanism emise de către autoritățile publice locale.

2. Notarea în cartea funciară a istoricului dezmembrărilor unei parcele

Art. 29 (2) Certificatul de urbanism trebuie emis pentru adjudecarea prin licitație a lucrărilor de proiectare și de execuție a lucrărilor publice, precum și pentru întocmirea documentațiilor cadastrale de dezmembrare a terenurilor situate în intravilanul localităților, în cel puțin 3 parcele, atunci când operațiunile respective au ca obiect realizarea de lucrări de construcții și de infrastructură. În cazul vânzării sau cumpărării de imobile, oricare dintre părțile actului juridic are posibilitatea, conform dispozițiilor alin. (3), de a solicita emiterea certificatului de urbanism.

Art. 47 (3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul:

(…) e) parcelărilor, pentru divizarea în mai mult de 3 parcele;

De asemenea, în Anexa 2 a Legii nr. 350/2001, la definirea indicatorilor urbanistici, se menționează următoarele:

Excepții de calcul al indicatorilor urbanistici POT și CUT:

– dacă o construcție este edificată pe o parte de teren dezmembrată dintr-un teren deja construit, indicatorii urbanistici se calculează în raport cu ansamblul terenului inițial, adăugându-se suprafața planșeelor existente la cele ale noii construcții.

În lipsa unui istoric al dezmembrărilor unei parcele, este foarte dificil pentru autoritatea publică locală să evalueze:

  • Situațiile în care au fost realizate, de facto, parcelări prin dezmembrări succesive ale aceluiași imobil, fără respectarea Art. 29 și Art. 47 din Legea nr. 350/2001;
  • Situațiile în care edificarea unor construcții noi pe o parte de teren dezmembrată dintr-un teren deja construit duce la depășirea indicatorilor urbanistici maximi admiși în zona respectivă.

Notarea în cartea funciară a istoricului dezmembrărilor unei parcele ar facilita astfel activitatea autorităților publice locale de gestionare a teritoriului, atât prin impunerea elaborării unor Planuri Urbanistice Zonale pentru asigurarea unor parcelări corecte din punct de vedere urbanistic, cât și prin monitorizarea respectării indicatorilor urbanistici maximi admiși conform Regulamentelor Locale de Urbanism.

Cu considerație,

Consiliul Director al Asociației Profesionale a Urbaniștilor din România

urb. Sabina Dimitriu, urb. Matei Cocheci, urb. Ana Opriș, geogr. Mirela Paraschiv,

urb. Iulian Canov, arh. Dragoș Buhociu, peis. Diana Culescu, urb. Miruna Drăghia,

urb. Serin Geambazu, arh. Mihaela Hărmănescu, urb. Cristina Pavelescu

In memoriam – Arh. Șerban Popescu-Criveanu

Cu profundă tristețe, anunțăm trecerea în neființă a lui Șerban POPESCU-CRIVEANU, arhitect și urbanist, Membru de Onoare al Asociației Profesionale a Urbaniștilor din România (APUR), remarcabil profesionist în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, personalitate de înaltă cultură, cu preocupări deosebite și constante în sfera patrimoniului istoric și construit. De asemenea, soț, tată, bunic, dascăl, prieten și coleg extraordinar. O personalitate a timpului său, cu un umor special și elegant.

Șerban Popescu-Criveanu, absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”, în 1968, a avut o carieră împlinită de peste 5 decenii și o prodigioasă activitate de planificare și proiectare urbană la nivel național. A lucrat în colective multidisciplinare în institute de proiectare până în 1990, și în structuri publice și private după 1990, contribuind sau coordonând elaborarea unor valoroase studii și cercetări, acte normative și documentații de urbanism și de amenajarea teritoriului, care s-au constituit în adevărate modele de urmat, printr-un efort constant și continuu de afirmare și promovare a domeniului, a profesionalismului și a excelenței în planificare spațială.

Trebuie subliniate interesul și preocuparea sa continuă pentru București, oraș căruia i-a dedicat ani de studiu și cercetare, încă din anii 70, fiind implicat în elaborarea lucrărilor definitorii pentru traiectoria spațială a capitalei, de la Schița de sistematizare din anii ’80 și ’90 ai secolului trecut, la primul Regulament-cadru pentru autorizarea construcțiilor de locuințe și a altor construcții civile în orașul București (1993-1995), și ulterior la studiile pentru PUG-ul preliminar al municipiului de la sfârșitul anilor ’90. O lucrare de referință este studiul de delimitare a zonei istorice a Bucureștiului (1985-1986), realizat împreună cu soția sa, Sanda Voiculescu, reputată profesoară a școlii, la Catedra de Istoria și Teoria Arhitecturii (care azi îi poartă numele), în cadrul unui colectiv mai larg de specialiști din Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” și din Institutul „Proiect București”.

Dintotdeauna, foarte apropiat de mediul academic și de activitatea didactică a școlii de arhitectură, și în special de catedra de urbanism de la „Ion Mincu”, a fost titular al mai multor cursuri de specialitate – între care, cel de Eficiență economică și socială a investițiilor și mai ales, cel de Drept urbanistic și gestiunea localităților, pe care l-a inițiat în 1991. A fost invitat la activitățile de atelier încă de la finalul anilor ’70, și a fost de asemenea profesor asociat la Școala de înalte studii postuniversitare (în programul de Urbanism și Amenajarea Teritoriului și în cel de Restaurare a monumentelor istorice). La începutul anilor ’90, a fost invitat de mai multe școli de arhitectură din Franța (din Paris, Rennes, Toulouse, Clermont-Ferrand), pentru îndrumarea sau coordonarea unor lucrări de diplomă.

Pe parcursul ultimelor 3 decenii, Șerban a avut un rol marcant și călăuzitor în profesie, fiind implicat din poziții administrative sau ca specialist, în reformarea și reînnoirea cadrului normativ și procedural al planificării spațiale, în noul context politic și socio-economic care a urmat evenimentelor din decembrie 1989. Din poziția de președinte al Comisiei Naționale pentru Urbanism și Amenajarea Teritoriului, și ulterior de consilier al ministrului în Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, a inițiat și a coordonat principalele acțiuni care au condus la (re)definirea domeniului și a obiectivelor acestuia.

Ca specialist în domeniu, a activat, după 1993, în cadrul mai multor firme de profil, în calitate de director sau/și coordonator, și consilier științific. Competența, experiența și meritele profesionale deosebite i-au fost recunoscute prin invitarea sa de a participa în comisii tehnice de specialitate ale Consiliului General al Municipiului București, ale Consiliului Local al Sectorului 1, ale Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, precum și în Comisia Națională a Monumentelor a Ministerului Culturii, în care a deținut și poziția de vicepreședinte între 1990-1996. A fost de asemenea, membru în Comitetul Național Român pentru ICOMOS între 1995-1996. În semn de apreciere pentru activitatea depusă în anii ’90, ani de dificilă reconstrucție și redefinire a domeniului planificării spațiale, a primit în 1998, Medalia de onoare a Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, iar în anul 2000 a fost decorat cu Ordinul „Serviciu Credincios” în grad de cavaler.

După anul 2000, Șerban Popescu-Criveanu, a desfășurat o activitate prodigioasă, cuprinzând documentații de amenajarea teritoriului și urbanism, studii de specialitate de o mare diversitate, și de o largă acoperire teritorială. Pot fi menționate contribuția la, sau coordonarea elaborării planurilor de amenajare a teritoriului pentru județele Botoșani, Gorj, Mureș, Sălaj, Suceava, a planurilor urbanistice generale pentru municipiile Botoșani, Târgoviște și Tulcea, a studiului pentru amenajarea Căii Eroilor din Târgu Jiu, a studiului istoric pentru Județul Ilfov, a planului urbanistic zonal pentru Zona protejată „Cetatea Alba Iulia” sau a planurilor zonale pentru o serie de monumente aflate în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Nu în ultimul rând a coordonat elaborarea de metodologii și ghiduri de profil precum și a unui Audit privind legislația în domeniul urbanismului în vederea codificării (2007-2009), o primă tentativă, remarcabilă, de fundamentare a unui Cod al amenajării teritoriului și urbanismului.

În ultimii ani s-a implicat și în activitatea Registrului Urbaniștilor din România, fiind unul dintre principalii inițiatori ai reeditării revistei interbelice „Urbanismul”, sub noua titulatură, „Urbanismul Serie Nouă”. A coordonat în calitate de președinte al Colegiului de redacție al revistei, editarea celor 22 de numere ale publicației, apărute între 2008 și 2016 precum și aparițiile editoriale ale „Bibliotecii Urbanismul Serie Nouă”, din aceeași perioadă.

Prin întreaga sa activitate de cercetare, proiectare și planificare spațială, în mediul academic sau în administrație, și prin implicare activă în viața breslei (ca membru OAR, UAR, APUR, AUC), Șerban POPESCU-CRIVEANU, a influențat și a contribuit la configurarea unui mediu profesional în care excelența, rigoarea, acuratețea informației și calitatea reprezentării grafice, creativitatea și inovarea sunt definitorii, inspirând în acest sens și modelând generații de tineri specialiști, care sunt datori să-i ducă mai departe o remarcabilă moștenire.

Cu profund respect aducem un omagiu memoriei lui Șerban POPESCU-CRIVEANU și profesionalismului său, demonstrat și recunoscut în îndelungata și exemplara sa carieră. Un prieten a cărui voce și prezență luminoasă ne vor însoți pe toți cei care am avut prilejul să îl cunoaștem și să îi fim alături.