Palatul Șuțu și Grădinile Dispărute ale Bucureștiului

Intre 25 martie – 25 iulie 2015 va avea loc Expozitia „Palatul Sutu si Gradinile Disparute ale Bucurestiului”, realizată de dr. arh. Cerasella Craciun ca autor, SecţiaAmenajarea şi Planificarea Peisajului, din Facultatea de Urbanism, in parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucuresti.
Vernisajul va avea loc in gradina Muzeului Municipiului Bucuresti, miercuri, 25 martie 2015, ora 12,30.
Proiectul Expozițional se bazează pe studiul de caz al Grădinii Șuțu, precum și pe alte Grădini Dispărute ale Municipiului București și se înscrie in cercetările aplicate in domeniul istoric, urban si peisagistic concretizate printr-o suita de cercetari evolutive focalizate pe problematica acuta a descreșterii suprafețelor de spații verzi, cercetare realizata prin studiul arhivelor si a planurilor istorice ale Municipiului București, până astăzi.
Cercetarea s-a realizat prin continuarea unor demersuri anterioare, finalizate printr-un studiu istoric complex ale unor grădini dispărute total și/sau parțial, evidențierea extinderii si descreșterii suprafeței de spațiu verde in ultimele decenii, studiul cartografic (in limita informațiilor documentare, de arhiva), precum si a fragmentelor de vegetație care s-au păstrat, prin analiza existentului in prezent.
Cercetarea se va concretiza intr-un proiect expozitional, finalitatea cercetarii fiind informarea, co-interesarea şi responsabilizarea cetăţenilor în această problemă, atenţionarea administratiilor locale şi centrale asupra agresivitatii si diminuării cantităţii şi calităţii spaţiului verde din Bucureşti, precum si propunerea unui sistem coerent metabolic al spatiilor verzi, în condițiile actuale, în care suntem obligați de UE să ajungem la o suprafață de 24-26 mp/cap de locuitor. Studiul poate avea și o finalitate practică, pracgmatică, putând sta la baza unei viitoare legislații li metodologii de elaborare a documentatiilor de urbanism de tip peisagistic.
Exemplele de gradini ce urmeaza a fi cercetate si prezentate in proiectul-expozitional, au fost alese pentru ca sunt reprezentative pentru tipologii diferite: gradina simbol, reprezentativa, publica/semipublica/particulara, gradina monastica sau de loisir si divertisment, proiectul propunandu-si in final si elaborarea unei tipologii a gradinilor specifice capitalei, precum si concretizarea unor indici si bilanturi teritoriale.
Se propun spre cercetare in acest proiect Grădina palatului Șuțu, actualul Muzeu al Municipiului București, precum și alte grădini din zona centrală actuală a capitalei, in functie de bogatia informatiilor arhivistice si istorice în cadrul a 18-21 panouri.

conf. dr. arh. Cerasella Craciun