În data de 16 mai 2018, Expert Forum (EFOR) împreună cu Centrul pentru Resurse Civice au organizat o dezbatere locală la Constanța pe tema atractivității orașului, a mobilității urbane durabile și a planificării spațiale participative – premise ale urbanismului prietenos cu oamenii.
Discuțiile au fost purtate în jurul dezvoltării urbane a municipiului Constanța, plecând de la semnalele reperate în teren la firul ierbii de către cetățeni activi și organizații din cadrul comunității locale.
Într-un cadru informal și interactiv, participanții au asistat la patru prezentări despre dezvoltarea orașului Constanța cu privire la dezvoltarea economică a municipiului Constanța, tendințele actuale cu privire la mobilitatea urbană durabilă, barierele și oportunitățile de valorificare a peisajului costier, precum și despre proiectele de investiții derulate în zona peninsular-portuară. Toate aceste subiecte au fost abordate în raport cu principiile mobilității urbane durabile și ale unei planificări a spațiului care să includă cetățenii.
Ionică Bucur (arhitect, membru al Asociației Profesionale a Urbaniștilor din România – APUR) a prezentat concluziile raportului Băncii Mondiale privind Orașele-Magnet din perspectiva municipiului Constanța. Astfel, după anii 90’ încoace, atractivitatea Constanței a decăzut în ceea ce privește intenția de relocare a populației, în comparație cu orașe precum Cluj-Napoca și Timișoara. Mai mult decât atât, mulți constănțeni aleg să se relocheze în București. Toate aceste aspecte diminuează potențialul de dezvoltare a orașului Constanța și atractivitatea sa.
Reinhold Stadler (urbanist, consultant în cadrul Civitta România) a vorbit despre necesitatea unei schimbări de paradigmă în ceea ce privește modul de gândire și planificare a mobilității urbane. Dacă în anii 50 o parte din orașele mai avansate au început să se reorienteze către prioritizarea deplasărilor pietonale, cu bicicleta sau transportul în comun, în România această schimbare a avut loc abia începând cu anii 2011. Astfel, conceptul de “Mobility as a Service” poate schimba astăzi fundamental modul de abordare a mobilității, dacă administrația locală decide să îl integreze. Practic, este vorba de gândirea deplasărilor în mediul urban dar și în jurul acestuia sub forma unui serviciu. Cu ajutorul unei aplicații, utilizatorul selectează o destinație și primește mai multe opțiuni de transport, cu tarife, grad de confort, durată și alte caracteristici diferite urmând să aleagă opțiunea preferată. De aici, pasul către abonamente personalizate în funcție de nevoile de transport specifice fiecărui individ este unul foarte mic. Astfel, nu mai plătim multiple bilete de transport public, taxi, Uber, bike sharing, etc. ci putem avea un abonament lunar care acoperă împreună toate aceste servicii care în prezent sunt disparate.
Pentru o mai bună înțelegere, Reinhold Stadler a dat exemplul altor orașe europene care deja pilotează asemenea sisteme și care deja au obținut rezultate remarcabile (Helsinki – WHIM, Ubigo – Stockholm sau Smile – Viena). Pentru a putea beneficia însă de noile tehnologii și pentru a implementa conceptul de Mobility as a Service, orașele noastre trebuie în primul rând să își pregătească angajații astfel încât aceștia să fie familiari cu noile tehnologii (GIS, date deschise, etc.). De asemenea, se resimte nevoia de a discuta și negocia cu toate entitățile care oferă servicii de transport în cadrul orașului și nu numai, pentru a putea susține integrarea lor sub aceeași platformă. Un prim pas, foarte simplu ar fi integrarea orarelor de transport public în platforma Google Maps.
Wendy Laura Cînța (peisagist, membru APUR) a vorbit despre mobilitatea urbană la malul mării în relație cu peisajul costier. Cum imaginăm un parcurs costier pietonal sau velo în Constanța? Prezentarea a evidențiat impedimentele întâlnite ca bariere de vizibilitate, acces, percepție și apropiere a spațiului public de om în peisajul costier – ‘No fence, no offence!’ (trad. adaptată ‘Fără supărare, fără gard!’). După anii 2000 și în continuă desfășurare, accesul pietonal la mare a devenit din ce în ce mai limitat, în lipsa unei viziuni actualizate impuse asupra planificării spațiale, care, în baza unor documente strategice, programatice pe timp mediu și lung (tip PUG, PUZ) ar fi rezultat poate într-o abordare mai justă a peisajului costier, considerând potențialul acestuia și valoarea sa intrinsecă percepută la nivel național.
Adrian Grigorescu (arhitect, Asociația Eco Dobrogea) a exemplificat un studiu de caz sub cupola urbanismului participativ și prietenos cu oamenii, tratând atât tema mobilității urbane durabile, cât și pe cea a planificării spațiale participative în relație cu proiectul de investiții derulat la nivel local privind fluidizarea traficului între Poarta 1 și Poarta 2 de acces în Portul Constanța. Prezentarea sa intitulată “De la nod rutier la spațiu pentru oameni” analizează abordarea relativ închisă a administrației publice locale și concomitent propune o alternativă la aceasta. În mod evident, alternativa se cere încadrată într-o strategie velo necesară Constanței.
Cei peste 40 de participanți la dezbatere au fost apoi invitați să contribuie cu idei și propuneri în adresarea acestor probleme, gândind, din perspectiva cetățeanului implicat, care ar fi posibilele soluții în discuțiile cu administrația locală, pentru ca municipiul Constanța să devină un oraș deschis și smart.
Schimbul de idei și soluții din cadrul dezbaterii va fundamenta elaborarea unei sinteze de posibile intervenții la nivel urban pentru a fi propuse anul acesta către administrația publică locală implicată în procesul de planificare și gestiune urbană.
Evenimentul organizat pe 16 mai la Centrul Media Multifuncțional “Jean Constantin” face parte dintr-o serie de evenimente ce vor avea loc în Constanța anul acesta în cadrul proiectului ‘Active local citizens for an Accountable Europe – Europa MEA’, finanțat de către Comisia Europeană prin fondul Europe for Citizens.