Forum

Cu profundă tristețe, Asociația Profesională a Urbaniștilor din România anunță trecerea în neființă a distinsului nostru coleg, membru de onoare al asociației, Prof. Dr. Arh. Peter Derer, care a părăsit această lume la data de 18.04.2023.

Cu o carieră impresionantă în domeniul arhitecturii și urbanismului, dedicat vieții academice și cercetării, Domnul Peter Derer a adus o contribuție semnificativă în mediul profesional și a lăsat un impact profund asupra studenților și colegilor săi.

Asociația Profesională a Urbaniștilor din România transmite sincere condoleanțe familiei în aceste momente dificile.

https://www.uniuneaarhitectilor.ro/in-memoriam-peter-derer?fbclid=IwAR137oseMgOGkod7o6xA9iByQe8Qk1wPYs8Kx4oK3y-9CWbdrOkWUvHt7X4

Respect

Acesta este primul cuvânt ce îmi vine în minte când scriu despre domnul profesor Derer.

Un perfect respect, în dublu sens : de la noi, studenții (și apoi colaboratorii) săi dar și de la domnia sa către noi (și de altfel către toți colaboratorii săi). Un fel de “corectitudine a relației” pe care am întâlnit-o rar în decursul vieții. Domnul profesor Derer ni se adresa tuturor cu “dumneavoastră”, cu o deferență care stimula la rându-i atenție în dialog.

L-am avut între profesorii de la urbanism care m-au format ca arhitect, am colaborat cu dumnealui la atelier, ca tânăr cadru didactic, am conlucrat în perioada în care a fost secretar de stat în ministerul care (încă) se mai ocupa de amenajarea teritoriului, apoi, împreună cu prietenul meu Gabriel Pascariu l-am avut coleg de birou (și acum, termenul de coleg clar mai curând un privilegiu al nostru, decât un ceva ce ar sugera poziții similare).

În toate aceste decenii, nu a existat niciodată vreun moment în care domnul profesor Derer sa nu fie deschis pentru sfaturi, pentru lămurirea vreunei nedumeriri, pentru găsirea echilibrului sau a clarității necesare în vreo discuție profesională sau didactică. O deschidere poate parcimonioasă, dar în laconismul conversațiilor prevalau mereu argumentele serioase, un fel de bucurie a căutării soluțiilor optime – o bucurie bine “temperata”, abia simțindu-se dincolo de seriozitatea care nu îl părăsea niciodată.

Scria în același mod serios, argumentat și respectuos: cele doua volume despre capitalele Scandinaviei m-au făcut nu doar să mă formez mai bine ca urbanist, dar au fost și călăuze atunci când după ani, am vizitat țările nordice; pe de altă parte, răspunsurile relativ-lapidare dar tranșante, la o masa rotundă de la „Urbanismul” la care a participat prin corespondență, au ilustrat clar modul în care el însuși a receptat 20 de ani de urbanism si amenajarea teritoriului, post 1990.

Am admirat, împreună cu Gabi, cum și către sfârșitul carierei didactice dovedea aceeași recunoscută seriozitate profesională: venea înainte de curs în birou și își revedea notele pentru cursul respectiv, era întotdeauna punctual, cu ținuta ireproșabilă și cu un fel de “modestie stăpânită”, caracteristica dascălilor înțelepți; în pauză revedea notele sau discuta câteodată cu noi ce a constatat la curs – mereu deferent, nesentențios și deschis către lămuriri.

Nu îmi aduc aminte de efuziuni sentimentale, dar rar, când dădeai mâna cu domnia sa și era într-o dispoziție optimistă (sau poate mulțumit de discuția pe care tocmai o avusese cu noi), simțeai acel respect poate puțin mai “cald” și un fel de confirmare sau încredere pe care ți-o transmitea.

Hanna a fost mereu, în ultimii ani, un bun mesager al gândurilor și urărilor mele pentru dumnealui, înțelegătoare și atât de atașată de tatăl ei – îi rămân atât de recunoscător.

Respect este, explicabil, cuvântul greu și potrivit, deloc formal, și în aceste zile triste de despărțire de Domnul Profesor Peter Derer.

Liviu Ianăși

Ce veste năprasnică!

… și cât de adânc m-a lovit.

așa că nu mai respiram același aer, deși nu l-am mai revăzut de când am terminat facultatea acum mulți-mulți ani.

dl profesor Derer este urbanistul din mine! nu doar pentru că mi-a fost îndrumător de diplomă, dar pentru tot, absolut tot și totul în studenția mea.

temelia, consistența, claritatea, ceea ce te ține pe drumul tău și face totul să pară așa …. ușor, firesc. și ce blândețe și bunătate. cred că a fost primul meu suport necondiționat. nici nu am știut că există așa ceva până la el.

de la el iubesc eu urbanismul!

ce om fantastic și ce profesor minunat!

nu reușesc sa găsesc sens și cuvinte.

e așa, ca și cum mi se învârte nordul combinat cu atât de multa recunoștință și admirație profunda că am avut un mic moment în care drumurile s-au intersectat. un moment atât de decisiv.

“numele tău, numele meu scris aici, trebuie să fie de dimensiuni normale, doar un cartuș. nu facem fală cu numele. conținutul și calitatea proiectului e semnătura. nu numele.”

eram atât de mândră și umilă că m-a ales să îmi fie îndrumător. eram întra-adevăr încrezută, cu nasul pe sus, doar pentru asta. m-a ghicit din prima. cea mai mare frică a mea era să îl dezamăgesc, să dezlipesc cumva calitatea proiectului meu de numele lui. a mers la fix. am tras de mii de ori mai cu râvnă, numai să țin mândria numelui lui pe planșele proiectului meu.

a fost un proiect bun. datorită lui.

am fost o studentă bună. datorită lui.

sunt o urbanistă îndrăgostită de urbanism. datorită lui!

cu mare tristețe,

dar cu atâta recunoștință.

lumea mea e mult mai puțină de acuma!

Andreea Udrea

Profesorul D.

Profesorul Derer este pentru mine modelul de urbanitate. O definiție extinsă a termenului ne spune că este vorba despre bună-cuviință, decență, politețe, respect, curtoazie. Termenul trimite și la urbanism. Cu alte cuvinte, Profesorul Derer a fost un model de comportament urban. Această calitate a sa a fost expresia unei atitudini consecvent asumate în comunitate în general, și în mediul academic în particular, care a impus mereu în jurul său reacții în oglindă, educând și formând alte caractere prin forța exemplului personal. Urbanitatea sa s-a manifestat cu o forță și mai mare în gândirea și în reflecțiile sale referitoare la modul în care arhitectura și urbanismul determină evoluția și transformarea societății. Exprimate verbal, în conversații sau ex-cathedra, acestea au rămas în memoria unora dintre noi, și foarte multe sunt consemnate în textele pe care le-a publicat în reviste de specialitate (precum Revista Monumentelor Istorice, Jurnalul Științific al ICOMOS, Urbanismul-serie nouă) sau de mai largă circulație, cu caracter cultural sau de opinie (Observator Cultural, „22”, Dilema Veche, România Literară, etc.). Merită amintite în aceste momente de aducere aminte câteva dintre opiniile sale, exprimate în ultimele decenii, cu privire la o serie de momente și acțiuni definitorii pentru urbanismul din așa numita epocă a tranziției. De exemplu, într-un articol publicat în revista „22”, Profesorul Derer face o analiză profundă, aproape un rechizitoriu al eșecului utilizării rezultatelor notabile ale concursului „București 2000”. Una dintre concluzii relevă un posibil trist adevăr: „Concursul Bucureşti 2000 ar fi putut atenua, măcar vizual, diverse efecte ale aroganței comuniste. Renunțarea la el poate avea legătură cu intențiile urmașilor de a prezerva aidoma ansamblul.” Un alt caz, abordat în articole care s-au succedat în timp, publicate tot în revista „22”, este cel al Palatului Știrbei, aflat de vreo 15 ani sub asaltul așa-zișilor dezvoltatori. Analizele prezentate sunt bine documentate și afirmațiile concludente: Ceea ce fac azi destui „dezvoltatori“, arhitecți și edili continuă degradarea statutului de elită pe care trebuie să-l dețină zona centrală a oricărei capitale care se respectă. Scandalul legat de Complexul Palatului Știrbei reprezintă un caz „apoteotic“: raderea unor componente firești ale ansamblului princiar și „edificarea“ pe locul lor, în chiar coasta monumentului istoric, a unui „monument“ al pragmatismului cămătăresc! Într-un alt articol, publicat în Observator Cultural, în 2009, Profesorul abordează cazul incendiului de la Millenium Business Center, turnul de peste 70 metri ridicat în coasta Bisericii Armenești, avertizând – nu pentru prima oară – asupra politicii dezastroase a Bucureștiului în privința amplasării „zgârie-norilor”, afirmând în mod deschis complicitatea dintre investitori, primari, proiectanți, și inspectori: „la Bucureşti pare că extinderea „zgârie-norilor“ mimează reinventarea roții, finalitatea lor esențială constând în maximizarea profitului în dauna efectelor colaterale (asupra populației sau fondului construit).” Sunt doar trei exemple dintr-o lungă suită de teme abordate printre care se numără: minele de la Roșia Montană, patrimoniul brâncușian, retrocedarea Casei Monteoru, tentativa de amplasare a Catedralei Neamului în Parcul Carol și multe altele. A dezvăluit cu precizie erorile comise în legătură cu multe valori de patrimoniu, oferind de fiecare dată contraexemple și alternative bine documentate și argumentate. Din păcate, vocea sa – chiar dacă nu singulară – nu s-a făcut auzită suficient de puternic în mediul profesional pentru a genera o atitudine adecvată la nivel de bresle. Textele sale trebuie însă cunoscute în continuare, și mesajul lor amplificat permanent astfel încât să reverbereze ca o undă de șoc. Închei, amintind de insistența cu care prin 2007-2008, în calitate de președinte al Uniunii Arhitecților a acționat pentru crearea unui „Observator urban”, ca un instrument de monitorizare a vieții urbane și a dezvoltării orașelor, afirmând că „m-am implicat în lansarea la apă a acestei bărcuțe, care sper să ajungă crucișător”.

Mă bucur că în anumite momente am avut privilegiul de a-i fi alături în diverse ipostaze, pentru momentele petrecute în biroul mustind de istorie urbanistică, de la etajul II al corpului vechi al Școlii de Arhitectură,  așa cum frumos menționa mai înainte prietenul meu Liviu.

Gabriel Pascariu

Referitor la: Proiectul de Ordin pentru modificarea și completarea Regulamentului de recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 600/2023

Asociația Profesională a Urbaniștilor din România apreciază demersul ANCPI de modificare și completare a Regulamentului de recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară. Considerăm că acest demers reprezintă o oportunitate de a cuprinde în Regulament prevederi existente în Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, respectiv:

1. Notarea în cartea funciară a reglementărilor urbanistice ale unui imobil:

Art. 29 (2¹) În scopul asigurării opozabilității față de terți a regulilor de urbanism, după aprobarea prin hotărârea consiliului local a PUG și PUZ, primăriile sunt obligate să transmită hotărârea însoțită de documentație, în vederea notării în cartea funciară a faptului că imobilul face obiectul respectivelor reglementări urbanistice

Art. 47 (2) După aprobarea prin hotărârea consiliului local a PUG și PUZ, primăriile sunt obligate să transmită hotărârea însoțită de documentația de aprobare a PUG și PUZ către oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, în vederea actualizării din oficiu a destinației imobilelor înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

Astfel, pe lângă statutul terenului (intravilan sau extravilan) și categoria de folosință a acestuia, notarea în cartea funciară a reglementării urbanistice la care este supus imobilul (subzonă funcțională sau unitate teritorială de referință conform Regulamentului Local de Urbanism aferent PUG sau PUZ) ar facilita o mai bună corespondență între informațiile din extrasele de carte funciară ale imobilelor și regimul tehnic și economic al acestora menționat în certificatele de urbanism emise de către autoritățile publice locale.

2. Notarea în cartea funciară a istoricului dezmembrărilor unei parcele

Art. 29 (2) Certificatul de urbanism trebuie emis pentru adjudecarea prin licitație a lucrărilor de proiectare și de execuție a lucrărilor publice, precum și pentru întocmirea documentațiilor cadastrale de dezmembrare a terenurilor situate în intravilanul localităților, în cel puțin 3 parcele, atunci când operațiunile respective au ca obiect realizarea de lucrări de construcții și de infrastructură. În cazul vânzării sau cumpărării de imobile, oricare dintre părțile actului juridic are posibilitatea, conform dispozițiilor alin. (3), de a solicita emiterea certificatului de urbanism.

Art. 47 (3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul:

(…) e) parcelărilor, pentru divizarea în mai mult de 3 parcele;

De asemenea, în Anexa 2 a Legii nr. 350/2001, la definirea indicatorilor urbanistici, se menționează următoarele:

Excepții de calcul al indicatorilor urbanistici POT și CUT:

– dacă o construcție este edificată pe o parte de teren dezmembrată dintr-un teren deja construit, indicatorii urbanistici se calculează în raport cu ansamblul terenului inițial, adăugându-se suprafața planșeelor existente la cele ale noii construcții.

În lipsa unui istoric al dezmembrărilor unei parcele, este foarte dificil pentru autoritatea publică locală să evalueze:

• Situațiile în care au fost realizate, de facto, parcelări prin dezmembrări succesive ale aceluiași imobil, fără respectarea Art. 29 și Art. 47 din Legea nr. 350/2001;
• Situațiile în care edificarea unor construcții noi pe o parte de teren dezmembrată dintr-un teren deja construit duce la depășirea indicatorilor urbanistici maximi admiși în zona respectivă.

Notarea în cartea funciară a istoricului dezmembrărilor unei parcele ar facilita astfel activitatea autorităților publice locale de gestionare a teritoriului, atât prin impunerea elaborării unor Planuri Urbanistice Zonale pentru asigurarea unor parcelări corecte din punct de vedere urbanistic, cât și prin monitorizarea respectării indicatorilor urbanistici maximi admiși conform Regulamentelor Locale de Urbanism.

Cu considerație,

Consiliul Director al Asociației Profesionale a Urbaniștilor din România

urb. Sabina Dimitriu, urb. Matei Cocheci, urb. Ana Opriș, geogr. Mirela Paraschiv,

urb. Iulian Canov, arh. Dragoș Buhociu, peis. Diana Culescu, urb. Miruna Drăghia,

urb. Serin Geambazu, arh. Mihaela Hărmănescu, urb. Cristina Pavelescu

Cu profundă tristețe, anunțăm trecerea în neființă a lui Șerban POPESCU-CRIVEANU, arhitect și urbanist, Membru de Onoare al Asociației Profesionale a Urbaniștilor din România (APUR), remarcabil profesionist în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, personalitate de înaltă cultură, cu preocupări deosebite și constante în sfera patrimoniului istoric și construit. De asemenea, soț, tată, bunic, dascăl, prieten și coleg extraordinar. O personalitate a timpului său, cu un umor special și elegant.

Șerban Popescu-Criveanu, absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”, în 1968, a avut o carieră împlinită de peste 5 decenii și o prodigioasă activitate de planificare și proiectare urbană la nivel național. A lucrat în colective multidisciplinare în institute de proiectare până în 1990, și în structuri publice și private după 1990, contribuind sau coordonând elaborarea unor valoroase studii și cercetări, acte normative și documentații de urbanism și de amenajarea teritoriului, care s-au constituit în adevărate modele de urmat, printr-un efort constant și continuu de afirmare și promovare a domeniului, a profesionalismului și a excelenței în planificare spațială.

Trebuie subliniate interesul și preocuparea sa continuă pentru București, oraș căruia i-a dedicat ani de studiu și cercetare, încă din anii ’70, fiind implicat în elaborarea lucrărilor definitorii pentru traiectoria spațială a capitalei, de la Schița de sistematizare din anii ’80 și ’90 ai secolului trecut, la primul Regulament-cadru pentru autorizarea construcțiilor de locuințe și a altor construcții civile în orașul București (1993-1995), și ulterior la studiile pentru PUG-ul preliminar al municipiului de la sfârșitul anilor ’90. O lucrare de referință este studiul de delimitare a zonei istorice a Bucureștiului (1985-1986), realizat împreună cu soția sa, Sanda Voiculescu, reputată profesoară a școlii, la Catedra de Istoria și Teoria Arhitecturii (care azi îi poartă numele), în cadrul unui colectiv mai larg de specialiști din Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” și din Institutul „Proiect București”.

Dintotdeauna, foarte apropiat de mediul academic și de activitatea didactică a școlii de arhitectură, și în special de catedra de urbanism de la „Ion Mincu”, a fost titular al mai multor cursuri de specialitate – între care, cel de Eficiență economică și socială a investițiilor și mai ales, cel de Drept urbanistic și gestiunea localităților, pe care l-a inițiat în 1991. A fost invitat la activitățile de atelier încă de la finalul anilor ’70, și a fost de asemenea profesor asociat la Școala de înalte studii postuniversitare (în programul de Urbanism și Amenajarea Teritoriului și în cel de Restaurare a monumentelor istorice). La începutul anilor ’90, a fost invitat de mai multe școli de arhitectură din Franța (din Paris, Rennes, Toulouse, Clermont-Ferrand), pentru îndrumarea sau coordonarea unor lucrări de diplomă.

Pe parcursul ultimelor 3 decenii, Șerban a avut un rol marcant și călăuzitor în profesie, fiind implicat din poziții administrative sau ca specialist, în reformarea și reînnoirea cadrului normativ și procedural al planificării spațiale, în noul context politic și socio-economic care a urmat evenimentelor din decembrie 1989. Din poziția de președinte al Comisiei Naționale pentru Urbanism și Amenajarea Teritoriului, și ulterior de consilier al ministrului în Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, a inițiat și a coordonat principalele acțiuni care au condus la (re)definirea domeniului și a obiectivelor acestuia.

Ca specialist în domeniu, a activat, după 1993, în cadrul mai multor firme de profil, în calitate de director sau/și coordonator, și consilier științific. Competența, experiența și meritele profesionale deosebite i-au fost recunoscute prin invitarea sa de a participa în comisii tehnice de specialitate ale Consiliului General al Municipiului București, ale Consiliului Local al Sectorului 1, ale Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, precum și în Comisia Națională a Monumentelor a Ministerului Culturii, în care a deținut și poziția de vicepreședinte între 1990-1996. A fost de asemenea, membru în Comitetul Național Român pentru ICOMOS între 1995-1996. În semn de apreciere pentru activitatea depusă în anii ’90, ani de dificilă reconstrucție și redefinire a domeniului planificării spațiale, a primit în 1998, Medalia de onoare a Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, iar în anul 2000 a fost decorat cu Ordinul „Serviciu Credincios” în grad de cavaler.

După anul 2000, Șerban Popescu-Criveanu, a desfășurat o activitate prodigioasă, cuprinzând documentații de amenajarea teritoriului și urbanism, studii de specialitate de o mare diversitate, și de o largă acoperire teritorială. Pot fi menționate contribuția la, sau coordonarea elaborării planurilor de amenajare a teritoriului pentru județele Botoșani, Gorj, Mureș, Sălaj, Suceava, a planurilor urbanistice generale pentru municipiile Botoșani, Târgoviște și Tulcea, a studiului pentru amenajarea Căii Eroilor din Târgu Jiu, a studiului istoric pentru Județul Ilfov, a planului urbanistic zonal pentru Zona protejată „Cetatea Alba Iulia” sau a planurilor zonale pentru o serie de monumente aflate în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Nu în ultimul rând a coordonat elaborarea de metodologii și ghiduri de profil precum și a unui Audit privind legislația în domeniul urbanismului în vederea codificării (2007-2009), o primă tentativă, remarcabilă, de fundamentare a unui Cod al amenajării teritoriului și urbanismului.

În ultimii ani s-a implicat și în activitatea Registrului Urbaniștilor din România, fiind unul dintre principalii inițiatori ai reeditării revistei interbelice „Urbanismul”, sub noua titulatură, „Urbanismul Serie Nouă”. A coordonat în calitate de președinte al Colegiului de redacție al revistei, editarea celor 22 de numere ale publicației, apărute între 2008 și 2016 precum și aparițiile editoriale ale „Bibliotecii Urbanismul Serie Nouă”, din aceeași perioadă.

Prin întreaga sa activitate de cercetare, proiectare și planificare spațială, în mediul academic sau în administrație, și prin implicare activă în viața breslei (ca membru OAR, UAR, APUR, AUC), Șerban POPESCU-CRIVEANU, a influențat și a contribuit la configurarea unui mediu profesional în care excelența, rigoarea, acuratețea informației și calitatea reprezentării grafice, creativitatea și inovarea sunt definitorii, inspirând în acest sens și modelând generații de tineri specialiști, care sunt datori să-i ducă mai departe o remarcabilă moștenire.

Cu profund respect aducem un omagiu memoriei lui Șerban POPESCU-CRIVEANU și profesionalismului său, demonstrat și recunoscut în îndelungata și exemplara sa carieră. Un prieten a cărui voce și prezență luminoasă ne vor însoți pe toți cei care am avut prilejul să îl cunoaștem și să îi fim alături.

Avem deosebita plăcere să vă invităm să ne oferiți feed-back-ul Dumneavoastră în cadrul proiectului Erasmus Water Areas Vision for Europe – Integrated knowledge and visions for sustainable water landscapes in Europe.

În contextul direcțiilor de dezvoltare din ultima perioadă, a interesului sporit acordat proiectelor de coridoare verzi-albastre și celor de cooperare participativă, respectiv al finanțării substanțiale de care pot acestea beneficia, considerăm că este de un real interes proiectul studențesc pe care dorim să vi-l supunem atenției. Acesta este cu atât mai relevant în prezent, cu cât este în proces de lansare un concurs de soluții pentru salba de lacuri a Bucureștiului, arie limitată la UAT Sector 2, existând potențialul de a crea legături și de a rezulta o viziune integrată pentru întreg ecosistemul lacurilor.

Zona avută în vedere pentru proiect a fost a Lacului Băneasa și a unor zone urbane învecinate. Vă rugăm să ne transmiteți opiniile Dumneavoastră asupra propunerilor studenților  sau alte propuneri pe care le vedeți fezabile, ușor de implementat pentru zonă și potențiali inițiatori/parteneriate pentru  proiecte. Sprijinul Dumneavoastră va duce la o mai bună înțelegere a contextului și va aduce plus valoare întregului demers.

https://urbaplan.sharepoint.com/_layouts/15/stream.aspx?id=%2FShared%20Documents%2FLLLB%5Fvizionare%5F03%2E03%2E2023%2Fvideo1406211006%2Emkv&ga=1

Proiectul Water Areas Vision for Europe – Integrated knowledge and visions for sustainable water landscapes in Europe, pe scurt WAVE este un proiect Erasmus+ care se derulează în intervalul decembrie 2020 – iunie 2023 și care este implementat de un consorțiu format din şapte universități din 5 țări europene și din trei asociații profesionale. Proiectul își propune să sprijine prin cunoaștere și abordări integratoare, o dezvoltare durabilă a spațiilor acvatice și a câmpiilor inundabile în contextele urbane și periurbane din Europa. Detalii despre proiect și despre activitățile acestuia, se găsesc pe paginile de Internet ale proiectului: 

https://www.uauim.ro/cercetare/laborator-lacurile-colentina/

https://www.wave-project.org/

O activitate recentă, în cadrul proiectului, este legată de inițierea de către Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM), în colaborare cu Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR), a unui „living lab” pe zona Lacului Băneasa (LLLB) din nordul capitalei. Începând cu luna iulie a anului trecut, au fost realizate vizite pe teren, întâlniri și discuții cu reprezentanți ai unor instituții publice sau de interes public, cu membri ai unor ONG-uri / asociații comunitare sau profesionale. În toamna-iarna trecute, studenții Facultății de Urbanism din UAUIM au realizat o serie de analize și cercetări de teren pe zona Lacului Băneasa și au dezvoltat propuneri de intervenție și amenajare / reamenajare a zonei de front la apă pe malurile lacului și în vecinătatea acestora.

Rezultatele finale ale LLLB vor fi transmise către administrația publică locală și vor fi publicate pe o pagină de Internet în storymaps.

 APUR  va realiza o centralizare a opiniilor și sugestiilor oferite de către parteneri și de către opinia publică rezultată în urma diseminării, ce va fi publicată ulterior, oferind bază pentru îmbunătățiri ale proiectului și, sperăm, parte din procesul participativ și de viitoare colaborări între administrația publică și comunitate. Vom transmite acest rezumat/ centralizator ulterior atât partenerilor, echipei de cercetare implicată în proiect și membrilor APUR, în speranța creării de noi parteneriate.

Credeam că studenții pot beneficia de inputul Dumneavoastră, pentru a înțelege realitățile parcursului unui proiect, modalități de implementare și de cum poate fi aplicat în viața reală o inițiativă urbană.

De asemenea, autoritățile publice pot avea prin intermediul acestuia acces la o serie de idei bine fundamentate, ușor de implementat și importante resurse rezultate în urma proiectului.

Sperăm ca prin inițiativa proiectului se pot naște noi inițiative cu privire la aria  de studiu, de mare potențial, ce necesită o atenție mai deosebită.  

Link-uri utile

În cadrul proiectului a fost realizat în decembrie 2022 un chestionar distribuit către membrii comunității implicate, cu ajutorul partenerilor implicați în proiect. Rezultatele chestionarului pot fi urmărite aici.

https://drive.google.com/file/d/1IXeUBJY384h96vYeEZ_syaBGGQQx_qNk/view

Linkuri ale partenerilor din cadrul proiectului care au contribuit la diseminare sunt:

https://baneasa-lac.blogspot.com/2023/03/cetatenii-si-firmele-care-doresc.html

https://www.facebook.com/BucurestiiNoi

Avem deosebita plăcere să comunicăm câștigătorul celei de-a VII-a ediții a Premiului de Excelență ”Mihai Alexandru” pentru Tineri Cercetători în Urbanism. Festivitatea de premiere a avut loc cu ocazia evenimentului aniversar ”25 de ani Facultatea de Urbanism – UAUIM” organizat de Ziua Mondială a Urbanismului, pe 8 noiembrie 2022, în Sala Frescelor din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București. Redăm mai jos comunicatul juriului.

A șaptea ediție a Premiului de Excelență ”Mihai Alexandru” pentru Tineri Cercetători în Urbanism a adus 4 candidaturi evidențiate pentru diversitatea activităților de cercetare și pentru pasiunea reflectată pentru domeniul urbanismului.

Conform regulamentului, candidații au prezentat dosare (transmise în format electronic până pe data de 22.10.2022) care au cuprins: scrisoare de intenție, curriculum vitae însoțit de liste de lucrări și copii după diplomele relevante precum și elemente de portofoliu cu  extrase din principalele lucrări. În evaluarea candidaturilor, au fost considerate următoarele criterii:

– calitatea, impactul și actualitatea lucrărilor din portofoliul de lucrări prezentat;

– maturitatea ideilor cu privire la viitorul profesiei exprimate în cadrul scrisorii de intenție;

– coerența și diversitatea parcursului profesional ilustrate de cv-ul din dosarul de candidatură.

Membrii juriului, format din conf. dr. arh. Liviu Ianăși, lect. dr. geogr. Irina Florea-Saghin și urb. Alexandru Matei, s-au întrunit pe 1 noiembrie 2022 și au deliberat într-o ședință comună moderată de lect. dr. urb. Matei Cocheci, în calitate de secretar al juriului.

Juriul a apreciat modul în care candidaturile reflectă potențialul de a conecta mediul de cercetare din România cu abordările și temele aflate în dezbatere la nivel european și mondial. Cei 4 candidați au fost următorii: dr. geogr. Simona Bacău, asist. dr. urb. Corina-Teodora Chirilă, drd. urb.peis. George-Gabriel Marin, dr. geogr. Zoltan Maroși.

Simona Bacău este geograf, absolventă a masterului Evaluare Integrată a Stării Mediului (2017) din cadrul Facultății de Geografie a Universității din București. În 2021, a obținut titlul de Doctor în Științe la Universitatea ETH Zurich, în Elveția, cu teza intitulată ”Multi-level spatial planning and its influence in shaping urban landscapes. status and future scenarios for Bucharest” – teză ce a fost, de altfel, nominalizată pentru a primi medalia ETH Zurich acordată tezelor remarcabile. Cercetarea d-nei dr. geogr. Simona Bacău abordează sistemele de planificare pe mai multe niveluri, dezvoltând o metodologie de evaluare a consistenței externe a planurilor și conceptualizând legăturile cauzale dintre planificarea spațială și schimbările utilizării terenurilor.

Corina-Teodora Chirilă este urbanist, absolventă a masterului de Proiectare Urbană din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București în anul 2016. În anul 2021, a obținut titlul de doctor în urbanism cu teza intitulată ”Gestiunea eficientă a resurselor de teren urbanizat în orașele mari din România. Bonificarea densității: un instrument nefiscal posibil, dedicat negocierii în dezvoltarea urbană”. Din 2022 este asistent universitar în cadrul Departamentului Proiectare Urbană și Peisagistică al Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București. Direcțiile de cercetare, evidențiate atât în teza de doctorat, cât și în activitatea publicistică și în cea de proiectare de urbanism, se axează pe eficientizarea și creșterea gradului de operaționalizare a planurilor de dezvoltare urbană, cultivarea unor noi forme de cercetare în domeniul urbanismului și pe creșterea capacității autorităților publice din România în implementarea proiectelor de dezvoltare și de regenerare urbană de mici dimensiuni.

George-Gabriel Marin este urbanist-peisagist, absolvent al masterului de Proiectare Urbană din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București în anul 2018 și doctorand la Școala Doctorală de Urbanism. Tema sa de cercetare se concentrează pe interacțiunea formei urbane cu mediul virtual, teza sa fiind intitulată ”Proiectare urbană inteligentă prin integrarea tehnologiilor avansate – VRbanism”. Activitatea sa de cercetare în domeniul urbanismului este în strânsă legătură cu mediul academic și cel privat (proiectare urbană), fiind centrată pe posibilitatea integrării unor instrumente noi de proiectare, modelare și vizualizare urbană, bazate pe tehnologii avansate.

Zoltan Maroși este geograf, absolvent al unui program de master în domeniul dezvoltării și planificării teritoriale la Facultatea de Geografie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În anul 2020, și-a susținut public și publicat teza de doctorat cu titlul ”Planificarea teritoriului local în context european: zonele de protecție și avizarea planurilor generale de urbanism”. Cercetarea sa are ca direcții principale procedurile de avizare a documentațiilor de urbanism în România, situația monumentelor istorice din România și identitatea locală a centrelor urbane.

După evaluarea candidaturilor, juriul a decis acordarea Premiului de Excelență ”Mihai Alexandru” pentru Tineri Cercetători în Urbanism – ediția a VII-a (2022) d-nei asist. dr. urb. Corina Chirilă. Juriul a apreciat la candidatură modul în care s-au evidențiat maturitatea în înțelegerea domeniului și a complexității profesiei, precum și experiența profesională diversă, candidata dovedind cunoștințe aprofundate despre domeniu și o viziune clară asupra intereselor de cercetare viitoare.

Având în vedere valoarea apropiată a candidaturilor, juriul a recomandat, de asemenea, acordarea unei mențiuni speciale d-nei dr. geogr. Simona Bacău, al cărei portofoliu de lucrări s-a remarcat prin calitatea și impactul cercetării științifice în domeniul planificării urbane, reflectate de articolele științifice publicate în reviste ISI și de experiența de cercetător la nivel internațional.

Ca și în anii precedenți, premiul este acordat de către Asociația Profesională a Urbaniștilor din România în parteneriat cu Registrul Urbaniștilor din România.

Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR) – Sucursala Constanța, organizează, marți, 8 noiembrie, orele 10-14, în Campus, Corp B, sala P20, un eveniment dedicat Zilei Mondiale a Urbanismului, în parteneriat cu Universitatea Ovidius din Constanța, Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole.

Sub deviza generală  „Think global, Plan local”, evenimentul urmărește să evidențieze modul în care activitatea de planificare a dezvoltării Municipiului Constanța poate răspunde la provocările globale și europene actuale.

În acest context, specialiști din domeniul interdisciplinar al urbanismului și amenajării teritoriului își vor prezenta analizele și proiectele privind gestiunea turismului, a spațiilor acvatice urbane, a spațiilor verzi, regenerarea urbană a cartierelor sau dezvoltarea coerentă a Zonei Metropolitane Constanța.

Totodată, un reprezentant al Inițiativei Urbane Europene (The European Urban Initiative, Lille, Franța) va prezenta noul apel destinat finanțării generației 2021-2027 de „Acțiuni Urbane Inovative”, prin care administrațiile publice locale din Zona Metropolitană Constanța și de la nivel național vor putea atinge obiectivele stabilite prin European Green Deal și „The New European Bauhaus”.             

La evenimentul public sunt așteptați să participe specialiști locali din domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, reprezentanți ai administrațiilor publice de la nivel județean și al localităților componente ale Zonei Metropolitane Constanța, ONG-uri și studenți interesați de problematica dezvoltării urbane durabile.

Agenda evenimentului

Fotografii de la eveniment

Arh. Ionică Bucur, Președinte Sucursala APUR Constanța (constanta@apur.ro)
Lect. univ. dr. Mirela Paraschiv, Universitatea Ovidius din Constanța, Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole

Stimați colegi,

Avem deosebita onoare să anunțăm lansarea celei de-a șaptea ediții (2022) a Premiului de Excelență ”Mihai Alexandru” pentru tineri cercetători în urbanism, organizată de către Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR) și Registrul Urbaniștilor din România (RUR).

Participarea este deschisă tuturor tinerilor specialiști activi în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, de cetățenie română, care aveau vârsta de maxim 35 de ani pe 8 noiembrie 2022. Premiul se acordă pentru activități cu caracter științific care pot fi dovedite prin prezentarea unui portofoliu de lucrări relevante din ultimii maximum 5 ani anteriori datei acordării premiului (studii și cercetări, lucrări și articole publicate, alte activități de tip editorial, lucrări de doctorat, concursuri cu conținut științific, brevete de invenții etc.).

Conform regulamentului, candidaturile se depun pe baza unui dosar transmis electronic la adresa secretariat@apur.ro până la data de 8 Octombrie 22 Octombrie 2022. Dosarul va fi transmis sub forma unei arhive care va conține:

1. scrisoare de intenție
2. curriculum vitae (format Europass)
3. lista lucrărilor cu caracter științific
4. copii ale diplomelor relevante
5. elemente de portofoliu cuprinzând extrase sau forme integrale ale lucrărilor relevante.

Premiul în valoare de 500 de euro (calculat în lei, la cursul zilei) este acordat împreună, de către Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR) și Registrul Urbaniștilor din România (RUR). Festivitatea de premiere va avea loc în cadrul unui eveniment organizat cu ocazia Zilei Mondiale a Urbanismului, în data de 8 Noiembrie 2022.

Regulamentul complet privind condițiile de participare și modul de atribuire este disponibil aici. Pentru întrebări sau clarificări ne puteți scrie la secretariat@apur.ro.

Vă rugăm să ne sprijiniți cu diseminarea concursului în rețeaua dumneavoastră profesională, și așteptăm candidaturi!

Pentru implementarea conceptului de analiză diagnostic, specialiștii care au coordonat stagiul de practică derulat de Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR), Sucursala Constanța, în perioada 27 iunie – 1 iulie 2022, pentru studenți ai Universității Ovidius din Constanța (UOC), Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole, specializările Geografie și Geografia Turismului, propun un plan general de metode și instrumente:

Metode și instrumente pentru coordonarea analizei diagnostic:

• Diagrama GANTT (în varianta clasică sau ca aplicație software – de ex., GanttPro);
• și/sau Kanban (sau alt sistem echivalent, pentru reprezentarea sarcinilor de lucru sub formă de etichete);
• Opțional, NetExplorer (pentru coordonarea echipei de proiect și pentru comunicarea cu colaboratorii externi – de ex., cu beneficiarii UAT și/sau contractorul general).

Metode și instrumente de evaluare (cu caracter analitic și consultativ):

• Colectarea și compilarea datelor și a informațiilor din sursele oficiale disponibile, inclusiv reglementări în vigoare, privind conceptul și practica delimitării și gestionării zonelor metropolitane;
• Colectarea și compilarea datelor și a informațiilor din sursele oficiale disponibile, privind delimitarea și gestiunea ZMC, precum și a altor zone metropolitane din România;
• Aplicarea de chestionare (specialiștilor care dețin expertiză specifică analizei zonelor metropolitane și reprezentanților cu responsabilități și atribuții în administrația publică), urmate de Focus grupuri și realizarea de interviuri cu persoanele cheie;
• Sinteza datelor și a informațiilor din Planurile Urbanistice Generale ale localităților componente ZMC, cu accent pe localizarea zonelor rezidențiale, a zonelor turistice și a celor care concentrează locurile de muncă, incluzând descrierea cantitativă și calitativă a acestora;
• Sinteza datelor și a informațiilor din documentele de planificare de la nivelul teritoriului național și județean sau pentru zona de litoral, în special din documentele de planificare strategică, cu privire la politicile publice existente pentru ZMC/Polul de creștere Constanța;
• Sinteza datelor și a informațiilor din PMUD (Planul de mobilitate urbană durabilă Constanța);
• Aplicarea unui chestionar locuitorilor din ZMC cu privire la mobilitatea între localitățile componente;
• Aplicarea unui chestionar cu privire la problemele de mobilitate în cadrul ZMC, adresat unor grupuri de „vizitatori” pentru alte scopuri decât accesul la locul de muncă (turism, dotări/servicii diverse);
• Sinteza datelor și informațiilor din studiul/studiile de trafic (existente sau întocmite ad hoc) la nivelul ZMC, pentru toate modurile de transport de persoane;
• Realizarea de interviuri cu persoanele cheie privind gestiunea infrastructurilor teritoriului și a serviciilor (publice și private) de transport de persoane la nivelul ZMC;
• Utilizarea aplicației GIS pentru ZMC prezentată și testată în cadrul stagiului de practică, dar și a altor aplicații software disponibile;
• Realizarea analizei SWOT pentru identificarea atuurilor și a punctelor slabe (probleme/disfuncționalități) ale teritoriului ZMC.

Metode și instrumente cu caracter prospectiv:

• Realizarea analizei SWOT pentru identificarea oportunităților și a amenințărilor care, alături de atuuri și puncte slabe, contribuie la construirea strategiei și a planului de dezvoltare ZMC;
• Aplicarea metodei Open Space pentru identificarea elementelor esențiale ale strategiei și planului pentru dezvoltarea ZMC. Ulterior, analiza PEST se va putea utiliza în cadrul acestei metode, pentru evaluarea fezabilității viziunii și a direcțiilor strategice de dezvoltare stabilite.

Metode și instrumente de monitorizare a implementării prevederilor proiectului de dezvoltare:

• Planul de monitorizare cu indicatorii cheie care vor conduce la colectarea constantă de date și informații care se analizează periodic, precum și menționarea nivelului minim de performanță în atingerea acestora;
• Planul momentelor cheie din cursul derulării proiectului de dezvoltare, incluzând întâlniri de evaluare cu participarea tuturor părților implicate;
• Utilizarea metodelor și instrumentelor menționate în etapa de coordonare a elaborării studiului.

Etapele menționate pentru procesul de analiză critică (diagnostic teritorial), împreună cu planul general de metode și instrumente stabilit încă din etapa de concept, pot asigura relevanța și performanța studiului de dezvoltare durabilă a ZMC.

Arh. Ionică Bucur, Președinte Sucursala APUR Constanța (constanta@apur.ro)

În urma stagiului de practică derulat de Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR), Sucursala Constanța, în cadrul Universității Ovidius din Constanța (UOC), Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole, în perioada 27 iunie – 1 iulie 2022, pentru pregătirea profesională în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului a studenților de la specializările Geografie și Geografia Turismului, specialiștii implicați au sintetizat un concept pentru analiza diagnostic a unui viitor studiu al Zonei Metropolitane Constanța (ZMC).

Astfel, din perspectiva dezvoltării durabile a teritoriului metropolitan Constanța, activitățile realizate cu studenții în cadrul stagiului privind înțelegerea problematicii zonelor metropolitane și analiza ZMC au reliefat faptul că, pentru un viitor studiu, este necesar un concept care să se bazeze, fără a se limita la acestea, pe următoarele etape de analiză critică:

• Analiza conceptului și practicilor internaționale și naționale în delimitarea și gestionarea zonelor metropolitane (spre exemplu: SUA și Franța; unele abordări din România înainte de 1990).
• Analiza contextului teritorial și administrativ în care s-a realizat delimitarea și gestiunea primei zone metropolitane din România după 1990 – ZMC, dar și evidențierea schimbărilor de context aduse de propunerile recente de reglementare a zonelor metropolitane în România.
• Analiza alternativelor de delimitare și de administrare a teritoriului funcțional al ZMC, ținând cont de faptul că un teritoriu metropolitan se conturează și funcționează indiferent de regulile de tip administrativ instituite prin diverse acte de reglementare.
• Analiza distribuției în teritoriul ZMC a activităților care generează mobilitatea zilnică (origine – destinație) a populației, evidențiind în special aspectele privind mobilitatea între zonele rezidențiale și zonele de activități care asigură locuri de muncă.
• Analiza suprapunerii mobilității zilnice în cadrul ZMC cu alte categorii de mobilitate de la nivelul teritorial mai larg, evidențiind problematica fluxurilor de vizitatori în scop turistic.
• Analiza rutelor și infrastructurilor de transport în cadrul ZMC, ținând cont de toate modurile de transport existente: pe cale rutieră, feroviară, aeriană, dar și modurile alternative de transport apărute ca urmare a implementării Planului de mobilitate urbană durabilă. Se va analiza în special structura traficului auto (origine – destinație) la nivelul ZMC.
• Analiza cadrului instituțional al operării serviciilor de transport de călători, precum și cel al infrastructurilor specifice din cadrul ZMC, în particular punctele de conexiune intermodală (gări CF, park & ride, s.a.).

Conceptul de analiză prezentat asigură premizele pentru identificarea unor alternative de delimitare a teritoriului ZMC, precum și pentru identificarea disfuncționalităților și problemelor  relevante și prioritare în vederea stabilirii cadrului de gestiune și dezvoltare teritorială integrată durabilă.

Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR), Sucursala Constanța, și Universitatea Ovidius din Constanța (UOC), prin Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole, vor continua să colaboreze pentru a dezvolta împreună cu studenții analizele GIS testate și inițiate în cadrul activităților practice ale stagiului de pregătire profesională, pentru a colecta noi date și informații relevante pentru conturarea diagnosticului teritorial al Zonei Metropolitane Constanța.

Coordonatorii stagiului profesional de practică:
Arh. Ionică Bucur, Președinte Sucursala APUR Constanța (constanta@apur.ro)
Lect. univ. dr. Mirela Paraschiv, Universitatea Ovidius din Constanța, Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole