Minută dezbatere What’s next? – re:Kreators, 31 octombrie 2017

Minută dezbatere What’s next? – re:Kreators, 31 octombrie 2017

Pe data de 31 octombrie, la MATER (Industria Bumbacului) a avut loc dezbaterea What’s next? – un eveniment care a profitat de prezența experților internaționali din rețeaua re:Kreators pentru a discuta, pe larg, problema regenerării urbane în municipiul București în relație cu spațiile (industriale) abandonate din cadrul orașului.

Evenimentul a fost organizat de MATER împreună cu La Firul Ierbii, Wolfhouse Productions și NOD Makerspace, printre partenerii evenimentului numărându-se și Asociația Profesională a Urbaniștilor din România. Dezbaterea a avut loc la finalul a două zile de lucru în care experții internaționali re:Kreators și comunitatea creativă de la Industria Bumbacului au făcut schimb de experiențe și au învățat împreună din activitatea lor. Cele două zile au cuprins trei vizite de studiu și câteva ateliere de lucru axate pe relația dintre administrația locală, proprietarii imobilelor și comunitățile ce generează transformare pozitivă.

Din panelul evenimentului au făcut parte 4 experți internaționali – Levente Polyak (LP, Ungaria), Tiago Saraiva (TS, Portugalia), Maarten Desmet (MD, Belgia) și Mateusz Potempski (MP, Polonia) -, precum și 4 experți locali cu experiență în susținerea sau dezvoltarea unor inițiative bottom-up de regenerare urbană în București: Iulian Canov (IC, La Firul Ierbii), Cosmina Goagea (CG, Zeppelin), Georgiana Cremene (GC, Violoncelului Hub) și Violeta Alexandru (VA, Institutul pentru Politici Publice).  Dezbaterea s-a bucurat și de prezența domnului Florin Huza (FH), consilier al City Manager-ului municipiului București. Dezbaterea a fost moderată de colegul nostru Alexandru Matei, membru activ APUR și re:Kreators.

Rețeaua re:Kreators reprezintă o asociație europeană înființată în 2014. Ea reunește experți implicați în proiecte alternative (bottom-up) de transformare urbană, ce își oferă astfel expertiza pentru susținerea unor inițiative similare în țările europene (peste 20 de proiecte până în prezent pe întreg teritoriul european).

Primul aspect abordat a fost cel al proprietății asupra clădirilor sau terenurilor în care au loc aceste inițiative de regenerare urbană. Dezbaterea s-a concentrat pe nevoia, resimțită la nivel european, de a asigura costuri suportabile pentru locuire și pentru spațiile de lucru ale industriilor creative (LP). Relația dintre proprietari și utilizatori devine adesea dificil de gestionat, în special ținând cont de incertitudinea regimului juridic în cazul României (VA) sau de ezitarea proprietarilor de a investi și de a împărți riscurile asociate dezvoltării cu ONG-urile care iau spațiile în chirie (IC). Deși este de dorit ca autoritățile publice locale să se implice mai mult în această relație proprietar – dezvoltator, s-a punctat faptul că, pentru ca primăria să investească în astfel de clădiri abandonate, este nevoie ca obiectivele să treacă din proprietatea statului în cea a municipalității (FH).

În acest sens, a fost subliniat exemplul orașului Lisabona, unde există foarte multe terenuri și clădiri vacante, însă unde autoritățile au o politică activă privind achiziția acestora (TS). Experiențele în cazul în care proprietatea aparține municipalității nu sunt însă mereu fericite pentru că, uneori, municipalitatea are o viziune ce contravine intereselor comunității locale – precum in cazul Varșoviei, unde inițial primăria a dorit să demoleze 27 de clădiri din centrul orașului pentru a extinde cartierul ambasadelor (MP).

Chiar dacă Primăria Municipiului București nu poate interveni direct pentru a investi în astfel de zone industriale abandonate, întrucât nu este proprietar al terenurilor, au fost oferite soluții alternative privind modul în care ea ar putea deveni totuși un actor important în procesul de regenerare urbană. Aceste soluții includ crearea unui cadru normativ la nivel local, simplificarea procedurilor, acordarea de granturi pentru inițiative bottom-up de regenerare (GC), mecanisme financiare (taxare suplimentară sau facilități fiscale), construirea unei baze de date privind terenurile și clădirile abandonate sau medierea relației între proprietari și ONG-uri care doresc să dezvolte anumite activități (LP).

Deși relația verticală (comunitate – autoritate publică locală) a fost elementul cel mai dezbătut în cadrul evenimentului, s-a amintit de asemenea importanța de a crea relații pe orizontală, între diferitele inițiative existente într-o anumită zonă a orașului, pentru a căuta posibile sinergii – vezi exemplul cartării inițiativelor existente în sudul Bucureștiului (CG).

In strânsă legătură cu rolul autorităților publice locale în procesul de regenerare urbană, a fost tratată și problema unei politici publice, care s-ar putea construi inclusiv pornind de la proiectele existente care au avut succes (GC) – inițiativele de la Industria Bumbacului fiind un astfel de exemplu de bună practică. S-a subliniat nevoia unui partener public în aceste inițiative, întrucât doar activitatea ONG-urile nu este suficientă și pentru a evita riscul apariției unui proces de gentrificare, în lipsa implicării autorităților publice locale (MP). De asemenea, consultarea comunității locale și implicarea ei în proiecte participative devine foarte importantă pentru asigurarea succesului acestor inițiative (MP).

La finalul întâlnirii, au fost enunțate câteva idei privind modul în care ar putea fi continuat procesul pozitiv de regenerare urbană, în cazul Industriei Bumbacului și nu numai:

  • Valoarea adăugată pe care aceste proiecte punctuale o aduce societății poate fi un factor determinant în a convinge autoritățile publice locale să se implice mai mult (TS).
  • Rolul mass-media este foarte important pentru a face vizibile aceste inițiative bottom-up, atât pentru autorități, cât și pentru publicul larg (CG).
  • Modelul orașului Bremen din Germania, de realizarea a unor întâlniri periodice pe problema dezvoltării zonelor vacante din orașe, ar putea fi un punct de plecare pentru a asigura colaborarea între diferiții actori implicați (LP).
  • Industriile creative au nevoie de susținerea comunităților din jurul lor – se poate gândi inclusiv o mișcare la nivel național menită să crească gradul de conștientizare asupra importanței pe care aceste comunități creative le au în regenerarea orașelor din România.
  • Importanța ca administrația publică locală să folosească expertiza existentă deja la nivel local (MD).

Se remarcă faptul că domnul Florin Huza, consilier al City Manager-ului municipiului București, a precizat deschiderea primăriei capitalei de a continua dialogul cu cei de la Industria Bumbacului, pe tema modului în care autoritatea publică locală ar putea sprijini mai mult aceste inițiative. In mod similar, representantii re:Kreators au subliniat speranța ca acest eveniment să fie începutul unei colaborări de lungă durată cu comunitatea de la Industria Bumbacului și cu experții români in general.

Fotografii realizate de Tamina Lolev